obiectiva

Romanian

Etymology

Borrowed from French objectiver.

Verb

a obiectiva (third-person singular present obiectivează, past participle obiectivat) 1st conjugation

  1. to set an objective

Conjugation

    conjugation of obiectiva (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a obiectiva
gerund obiectivând
past participle obiectivat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present obiectivez obiectivezi obiectivează obiectivăm obiectivați obiectivează
imperfect obiectivam obiectivai obiectiva obiectivam obiectivați obiectivau
simple perfect obiectivai obiectivași obiectivă obiectivarăm obiectivarăți obiectivară
pluperfect obiectivasem obiectivaseși obiectivase obiectivaserăm obiectivaserăți obiectivaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să obiectivez să obiectivezi să obiectiveze să obiectivăm să obiectivați să obiectiveze
imperative — tu — — voi —
affirmative obiectivează obiectivați
negative nu obiectiva nu obiectivați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.