obroc
Romanian
Noun
obroc n (plural obroace)
- obsolete form of oboroc
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | obroc | obrocul | obroace | obroacele | |
| genitive-dative | obroc | obrocului | obroace | obroacelor | |
| vocative | obrocule | obroacelor | |||
References
- obroc in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN