obscurat

Latin

Verb

obscūrat

  1. third-person singular present active indicative of obscūrō

Romanian

Etymology

Past participle of obscura.

Adjective

obscurat m or n (feminine singular obscurată, masculine plural obscurați, feminine and neuter plural obscurate)

  1. obscured

Declension

Declension of obscurat
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite obscurat obscurată obscurați obscurate
definite obscuratul obscurata obscurații obscuratele
genitive-
dative
indefinite obscurat obscurate obscurați obscurate
definite obscuratului obscuratei obscuraților obscuratelor

Verb

obscurat (past participle of obscura)

  1. past participle of obscura