obstruant
French
Participle
obstruant
- present participle of obstruer
Further reading
- “obstruant”, in Trésor de la langue française informatisé [Digitized Treasury of the French Language], 2012.
Latin
Verb
obstruant
- third-person plural present active subjunctive of obstruō
Romanian
Etymology
Adjective
obstruant m or n (feminine singular obstruantă, masculine plural obstruanți, feminine and neuter plural obstruante)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | obstruant | obstruantă | obstruanți | obstruante | |||
| definite | obstruantul | obstruanta | obstruanții | obstruantele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | obstruant | obstruante | obstruanți | obstruante | |||
| definite | obstruantului | obstruantei | obstruanților | obstruantelor | ||||