Romanian
Etymology
Borrowed from French opprobre.
Noun
oprobriu n (uncountable)
- opprobrium
Declension
Declension of oprobriu
|
|
singular
|
|
plural
|
|
|
indefinite
|
definite
|
indefinite
|
definite
|
| nominative-accusative
|
oprobriu
|
oprobriul
|
—
|
-le
|
| genitive-dative
|
oprobriu
|
oprobriului
|
—
|
-lor
|
| vocative
|
oprobriule
|
-lor
|