ospătar
Romanian
Etymology
Noun
ospătar m (plural ospătari, feminine equivalent ospătăriță)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | ospătar | ospătarul | ospătari | ospătarii | |
| genitive-dative | ospătar | ospătarului | ospătari | ospătarilor | |
| vocative | ospătarule | ospătarilor | |||