paing

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic *паѭкъ (*pajǫkŭ). Cf. Proto-Slavic *paǫkъ.

Noun

paing m (plural paingi)

  1. (obsolete) spider

Declension

Declension of paing
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative paing paingul paingi paingii
genitive-dative paing paingului paingi paingilor
vocative paingule paingilor

References

  • paing in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN