pitula

Romanian

Etymology

From piti.

Verb

a pitula (third-person singular present pitulează, past participle pitulat) 1st conjugation

  1. to hide

Conjugation

    conjugation of pitula (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a pitula
gerund pitulând
past participle pitulat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present pitulez pitulezi pitulează pitulăm pitulați pitulează
imperfect pitulam pitulai pitula pitulam pitulați pitulau
simple perfect pitulai pitulași pitulă pitularăm pitularăți pitulară
pluperfect pitulasem pitulaseși pitulase pitulaserăm pitulaserăți pitulaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să pitulez să pitulezi să pituleze să pitulăm să pitulați să pituleze
imperative — tu — — voi —
affirmative pitulează pitulați
negative nu pitula nu pitulați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.