plaur
Romanian
Etymology
Probably from Vulgar Latin root *plabulum, from Latin pābulum.
Noun
plaur m (plural plauri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | plaur | plaurul | plauri | plaurii | |
| genitive-dative | plaur | plaurului | plauri | plaurilor | |
| vocative | plaurule | plaurilor | |||