poliptic

See also: políptic

Romanian

Etymology

Borrowed from French polyptyque.

Pronunciation

  • IPA(key): /po.lipˈtik/

Noun

poliptic n (plural polipticuri)

  1. (art) polyptych

Declension

Declension of poliptic
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative poliptic polipticul polipticuri polipticurile
genitive-dative poliptic polipticului polipticuri polipticurilor
vocative polipticule polipticurilor

Further reading