preamări

Romanian

Etymology

From prea- +‎ mări.

Verb

a preamări (third-person singular present preamărește, past participle preamărit) 4th conjugation

  1. to exalt

Conjugation

    conjugation of preamări (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a preamări
gerund preamărind
past participle preamărit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present preamăresc preamărești preamărește preamărim preamăriți preamăresc
imperfect preamăream preamăreai preamărea preamăream preamăreați preamăreau
simple perfect preamării preamăriși preamări preamărirăm preamărirăți preamăriră
pluperfect preamărisem preamăriseși preamărise preamăriserăm preamăriserăți preamăriseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să preamăresc să preamărești să preamărească să preamărim să preamăriți să preamărească
imperative — tu — — voi —
affirmative preamărește preamăriți
negative nu preamări nu preamăriți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.