precurmător

Romanian

Etymology

From precurma +‎ -ător.

Adjective

precurmător m or n (feminine singular precurmătoare, masculine plural precurmători, feminine and neuter plural precurmătoare)

  1. stopping

Declension

Declension of precurmător
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite precurmător precurmătoare precurmători precurmătoare
definite precurmătorul precurmătoarea precurmătorii precurmătoarele
genitive-
dative 		indefinite precurmător precurmătoare precurmători precurmătoare
definite precurmătorului precurmătoarei precurmătorilor precurmătoarelor
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.