prohod
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic проводъ (provodŭ).
Noun
prohod n (plural prohoduri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | prohod | prohodul | prohoduri | prohodurile | |
| genitive-dative | prohod | prohodului | prohoduri | prohodurilor | |
| vocative | prohodule | prohodurilor | |||