psaltire
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic псалътꙑр҄ь (psalŭtyrʹĭ).
Noun
psaltire f (plural psaltiri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | psaltire | psaltirea | psaltiri | psaltirile | |
| genitive-dative | psaltiri | psaltirii | psaltiri | psaltirilor | |
| vocative | psaltire, psaltireo | psaltirilor | |||