râgâitură
Romanian
Etymology
Noun
râgâitură f (plural râgâituri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | râgâitură | râgâitura | râgâiture | râgâiturele | |
| genitive-dative | râgâiture | râgâiturei | râgâiture | râgâiturelor | |
| vocative | râgâitură, râgâituro | râgâiturelor | |||