rarefiat
See also: raréfiât
Latin
Verb
rarefīat
- third-person singular present passive subjunctive of rarefaciō
Romanian
Etymology
Past participle of rarefia.
Adjective
rarefiat m or n (feminine singular rarefiată, masculine plural rarefiați, feminine and neuter plural rarefiate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | rarefiat | rarefiată | rarefiați | rarefiate | |||
| definite | rarefiatul | rarefiata | rarefiații | rarefiatele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | rarefiat | rarefiate | rarefiați | rarefiate | |||
| definite | rarefiatului | rarefiatei | rarefiaților | rarefiatelor | ||||