reînnoi

Romanian

Etymology

From re- +‎ înnoi.

Pronunciation

  • Audio:(file)

Verb

a reînnoi (third-person singular present reînnoiește, past participle reînnoit) 4th conjugation

  1. to renew
    Synonym: înnoi

Conjugation

    conjugation of reînnoi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a reînnoi
gerund reînnoind
past participle reînnoit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present reînnoiesc reînnoiești reînnoiește reînnoim reînnoiți reînnoiesc
imperfect reînnoiam reînnoiai reînnoia reînnoiam reînnoiați reînnoiau
simple perfect reînnoii reînnoiși reînnoi reînnoirăm reînnoirăți reînnoiră
pluperfect reînnoisem reînnoiseși reînnoise reînnoiserăm reînnoiserăți reînnoiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să reînnoiesc să reînnoiești să reînnoiască să reînnoim să reînnoiți să reînnoiască
imperative — tu — — voi —
affirmative reînnoiește reînnoiți
negative nu reînnoi nu reînnoiți

See also

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.