rell
Icelandic
Etymology
Deverbal from rella (“to nag, to pester”).
Pronunciation
- IPA(key): /rɛtl/
- Rhymes: -ɛtl
Noun
rell n (genitive singular rells, no plural)
Declension
| singular | ||
|---|---|---|
| indefinite | definite | |
| nominative | rell | rellið |
| accusative | rell | rellið |
| dative | relli | rellinu |
| genitive | rells | rellsins |