repețit

Romanian

Adjective

repețit m or n (feminine singular repețită, masculine plural repețiți, feminine and neuter plural repețite)

  1. obsolete form of repetat

Declension

Declension of repețit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite repețit repețită repețiți repețite
definite repețitul repețita repețiții repețitele
genitive-
dative
indefinite repețit repețite repețiți repețite
definite repețitului repețitei repețiților repețitelor

References

  • repețit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN