reuni
Latin
Pronunciation
- (Classical Latin) IPA(key): [reˈuː.niː]
- (modern Italianate Ecclesiastical) IPA(key): [reˈuː.ni]
Verb
reūnī
- second-person singular present active imperative of reūniō
Portuguese
Verb
reuni
- inflection of reunir:
- first-person singular preterite indicative
- second-person plural imperative
Romanian
Etymology
Verb
a reuni (third-person singular present reunește, past participle reunit) 4th conjugation
- to reunite
Conjugation
conjugation of reuni (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a reuni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | reunind | ||||||
| past participle | reunit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | reunesc | reunești | reunește | reunim | reuniți | reunesc | |
| imperfect | reuneam | reuneai | reunea | reuneam | reuneați | reuneau | |
| simple perfect | reunii | reuniși | reuni | reunirăm | reunirăți | reuniră | |
| pluperfect | reunisem | reuniseși | reunise | reuniserăm | reuniserăți | reuniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să reunesc | să reunești | să reunească | să reunim | să reuniți | să reunească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | reunește | reuniți | |||||
| negative | nu reuni | nu reuniți | |||||