revendica

Romanian

Etymology

Borrowed from French revendiquer.

Verb

a revendica (third-person singular present revendică, past participle revendicat) 1st conjugation

  1. to claim

Conjugation

    conjugation of revendica (first conjugation, no infix)
infinitive a revendica
gerund revendicând
past participle revendicat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present revendic revendici revendică revendicăm revendicați revendică
imperfect revendicam revendicai revendica revendicam revendicați revendicau
simple perfect revendicai revendicași revendică revendicarăm revendicarăți revendicară
pluperfect revendicasem revendicaseși revendicase revendicaserăm revendicaserăți revendicaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să revendic să revendici să revendice să revendicăm să revendicați să revendice
imperative — tu — — voi —
affirmative revendică revendicați
negative nu revendica nu revendicați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.