scremut
Romanian
Etymology
From screme.
Noun
scremut n (plural scremuturi)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | scremut | scremutul | scremuturi | scremuturile | |
| genitive-dative | scremut | scremutului | scremuturi | scremuturilor | |
| vocative | scremutule | scremuturilor | |||
References
- scremut in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN