seducător
Romanian
Etymology
Noun
seducător m (plural seducători)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | seducător | seducătorul | seducători | seducătorii | |
| genitive-dative | seducător | seducătorului | seducători | seducătorilor | |
| vocative | seducătorule | seducătorilor | |||