sfătuitor
Romanian
Etymology
Noun
sfătuitor m (plural sfătuitori)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | sfătuitor | sfătuitorul | sfătuitori | sfătuitorii | |
| genitive-dative | sfătuitor | sfătuitorului | sfătuitori | sfătuitorilor | |
| vocative | sfătuitorule | sfătuitorilor | |||