slæt
Danish
Etymology
From Old Norse sláttr, from Proto-Germanic *slahtuz.
Pronunciation
- IPA(key): [ˈslɛd̥]
- Homophone: slet
Noun
slæt n (singular definite slættet, plural indefinite slæt)
Declension
| neuter gender |
singular | plural | ||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative | slæt | slættet | slæt | slættene |
| genitive | slæts | slættets | slæts | slættenes |
Derived terms
- islæt
- klokkeslæt
- udslæt