slujnic

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic слоужьникъ (služĭnikŭ).

Noun

slujnic m (plural slujnici)

  1. servant

Declension

Declension of slujnic
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative slujnic slujnicul slujnici slujnicii
genitive-dative slujnic slujnicului slujnici slujnicilor
vocative slujnicule slujnicilor