stânjenitor

Romanian

Etymology

From stânjeni +‎ -tor.

Adjective

stânjenitor m or n (feminine singular stânjenitoare, masculine plural stânjenitori, feminine and neuter plural stânjenitoare)

  1. embarrassing

Declension

Declension of stânjenitor
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite stânjenitor stânjenitoare stânjenitori stânjenitoare
definite stânjenitorul stânjenitoarea stânjenitorii stânjenitoarele
genitive-
dative 		indefinite stânjenitor stânjenitoare stânjenitori stânjenitoare
definite stânjenitorului stânjenitoarei stânjenitorilor stânjenitoarelor
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.