strobil
English
Noun
strobil (plural strobils)
Anagrams
Romanian
Etymology
Borrowed from French strobile.
Noun
strobil m (plural strobili)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | strobil | strobilul | strobili | strobilii | |
| genitive-dative | strobil | strobilului | strobili | strobililor | |
| vocative | strobilule | strobililor | |||
References
- strobil in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN