surâde

See also: surade

Romanian

Etymology

Borrowed from French sourire, modeled after the (related) native Romanian râde (“laugh”).

Pronunciation

  • IPA(key): /suˈrɨ.de/
  • Hyphenation: su‧râ‧de

Verb

a surâde (third-person singular present surâde, past participle surâs, third-person subjunctive surâdă or (archaic) surâză) 3rd conjugation

  1. (intransitive, rather literary) to smile
    Synonym: zâmbi

Conjugation

    conjugation of surâde (third conjugation, past participle in -s)
infinitive a surâde
gerund surâzând
past participle surâs
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present surâd surâzi surâde surâdem surâdeți surâd
imperfect surâdeam surâdeai surâdea surâdeam surâdeați surâdeau
simple perfect surâsei surâseși surâse surâserăm surâserăți surâseră
pluperfect surâsesem surâseseși surâsese surâseserăm surâseserăți surâseseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să surâd să surâzi să surâdă să surâdem să surâdeți să surâdă
imperative — tu — — voi —
affirmative surâde surâdeți
negative nu surâde nu surâdeți

References

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.