surzi

Romanian

Etymology

From surd +‎ -i.

Pronunciation

  • Audio:(file)

Verb

a surzi (third-person singular present surzește, past participle surzit) 4th conjugation

  1. to become deaf

Conjugation

    conjugation of surzi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a surzi
gerund surzind
past participle surzit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present surzesc surzești surzește surzim surziți surzesc
imperfect surzeam surzeai surzea surzeam surzeați surzeau
simple perfect surzii surziși surzi surzirăm surzirăți surziră
pluperfect surzisem surziseși surzise surziserăm surziserăți surziseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să surzesc să surzești să surzească să surzim să surziți să surzească
imperative — tu — — voi —
affirmative surzește surziți
negative nu surzi nu surziți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.