tălmaci
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic тлъмачь (tlŭmačĭ), from Proto-Slavic *tъlmačь (“interpreter”).
Noun
tălmaci m (plural tălmaci)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | tălmaci | tălmaciul | tălmaci | tălmacii | |
| genitive-dative | tălmaci | tălmaciului | tălmaci | tălmacilor | |
| vocative | tălmaciule | tălmacilor | |||