tezaur
Romanian
Etymology
Borrowed from Latin thesaurus.
Noun
tezaur n (plural tezaure)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | tezaur | tezaurul | tezaure | tezaurele | |
| genitive-dative | tezaur | tezaurului | tezaure | tezaurelor | |
| vocative | tezaurule | tezaurelor | |||