timpuriu
Aromanian
Alternative forms
- timburiu
Etymology
From Latin temporivus (“early, early in the season”), ultimately from tempus. Compare Romanian timpuriu.
Adjective
timpuriu
Romanian
Etymology
Inherited from Latin temporivus (“early, early in the season”), ultimately from tempus.
Pronunciation
- IPA(key): /ˌtim.puˈriw/
- Rhymes: -iw
- Hyphenation: tim‧pu‧riu
Adjective
timpuriu m or n (feminine singular timpurie, plural timpurii)
- early, premature, untimely
- Antonym: târziu
- (agriculture) early-ripening
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | timpuriu | timpurie | timpurii | timpurii | |||
| definite | timpuriul | timpuria | timpuriii | timpuriile | ||||
| genitive- dative |
indefinite | timpuriu | timpurii | timpurii | timpurii | |||
| definite | timpuriului | timpuriei | timpuriilor | timpuriilor | ||||
Adverb
timpuriu
Usage notes
Unlike its synonym devreme, the adverb timpuriu is not used in reference to the time of day.
Related terms
Further reading
- “timpuriu”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025
- Iorgu Iordan, Alexandru Graur, Ion Coteanu, editors (1982), Dicționarul Limbii Române[1], volume 11, part 2, Bucharest: Academy of the Socialist Republic of Romania, pages 265–266