tracasa

Romanian

Etymology

Borrowed from French tracasser.

Verb

a tracasa (third-person singular present tracasează, past participle tracasat) 1st conjugation

  1. to bother

Conjugation

    conjugation of tracasa (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a tracasa
gerund tracasând
past participle tracasat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present tracasez tracasezi tracasează tracasăm tracasați tracasează
imperfect tracasam tracasai tracasa tracasam tracasați tracasau
simple perfect tracasai tracasași tracasă tracasarăm tracasarăți tracasară
pluperfect tracasasem tracasaseși tracasase tracasaserăm tracasaserăți tracasaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să tracasez să tracasezi să tracaseze să tracasăm să tracasați să tracaseze
imperative — tu — — voi —
affirmative tracasează tracasați
negative nu tracasa nu tracasați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.