trenușor
Romanian
Etymology
Noun
trenușor n (plural trenușoare)
- diminutive of tren
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | trenușor | trenușorul | trenușoare | trenușoarele | |
| genitive-dative | trenușor | trenușorului | trenușoare | trenușoarelor | |
| vocative | trenușorule | trenușoarelor | |||
References
- trenușor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN