triangul
Romanian
Noun
triangul n (plural triangule)
- obsolete form of trianglu
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | triangul | triangulul | triangule | triangulele | |
| genitive-dative | triangul | triangulului | triangule | triangulelor | |
| vocative | triangulule | triangulelor | |||
References
- triangul in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN