turnușor
Romanian
Etymology
Noun
turnușor n (plural turnușoare)
- diminutive of turn
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | turnușor | turnușorul | turnușoare | turnușoarele | |
| genitive-dative | turnușor | turnușorului | turnușoare | turnușoarelor | |
| vocative | turnușorule | turnușoarelor | |||
References
- turnușor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN