undernäring
Swedish
Etymology
From under + näring. Cognate with Danish underernæring.
Noun
undernäring c (definite singular undernäringen) (uncountable)
Declension
| nominative | genitive | ||
|---|---|---|---|
| singular | indefinite | undernäring | undernärings |
| definite | undernäringen | undernäringens | |
| plural | indefinite | — | — |
| definite | — | — |