unduitor

Romanian

Etymology

From undui +‎ -itor.

Adjective

unduitor m or n (feminine singular unduitoare, masculine plural unduitori, feminine and neuter plural unduitoare)

  1. wavy, undulating

Declension

Declension of unduitor
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite unduitor unduitoare unduitori unduitoare
definite unduitorul unduitoarea unduitorii unduitoarele
genitive-
dative 		indefinite unduitor unduitoare unduitori unduitoare
definite unduitorului unduitoarei unduitorilor unduitoarelor

References

  • unduitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.