văduv

Romanian

Etymology

Derived from the dated/regional form văduu, which is Inherited from Latin viduus (widow).

Pronunciation

  • IPA(key): /ˈvə.duv/

Adjective

văduv m or n (feminine singular văduvă, masculine plural văduvi, feminine and neuter plural văduve)

  1. widowed, sole

Declension

Declension of văduv
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite văduv văduvă văduvi văduve
definite văduvul văduva văduvii văduvele
genitive-
dative
indefinite văduv văduve văduvi văduve
definite văduvului văduvei văduvilor văduvelor

Noun

văduv m (plural văduvi)

  1. widower

Declension

Declension of văduv
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative văduv văduvul văduvi văduvii
genitive-dative văduv văduvului văduvi văduvilor
vocative văduvule văduvilor

Derived terms

Further reading