venet
See also: Vênet
Romanian
Etymology
Borrowed from French vénète. Doublet of vânăt.
Noun
venet m (plural veneți)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | venet | venetul | veneți | veneții | |
| genitive-dative | venet | venetului | veneți | veneților | |
| vocative | venetule | veneților | |||