voiajor
Romanian
Etymology
Borrowed from French voyageur.
Noun
voiajor m (plural voiajori)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | voiajor | voiajorul | voiajori | voiajorii | |
| genitive-dative | voiajor | voiajorului | voiajori | voiajorilor | |
| vocative | voiajorule | voiajorilor | |||