zgâi

Romanian

Etymology

From zgău, or less likely a Vulgar Latin *excavīre, from Latin cavum.

Verb

a zgâi (third-person singular present zgâiește, past participle zgâit) 4th conjugation

  1. (reflexive) to goggle, ogle, stare at intensely and with wide eyes
  2. (reflexive) to scold, to harass, to come at

Conjugation

    conjugation of zgâi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a zgâi
gerund zgâind
past participle zgâit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present zgâiesc zgâiești zgâiește zgâim zgâiți zgâiesc
imperfect zgâiam zgâiai zgâia zgâiam zgâiați zgâiau
simple perfect zgâii zgâiși zgâi zgâirăm zgâirăți zgâiră
pluperfect zgâisem zgâiseși zgâise zgâiserăm zgâiserăți zgâiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să zgâiesc să zgâiești să zgâiască să zgâim să zgâiți să zgâiască
imperative — tu — — voi —
affirmative zgâiește zgâiți
negative nu zgâi nu zgâiți

Synonyms

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.