împuternicire
Romanian
Etymology
From împuternici + -re.
Noun
împuternicire f (plural împuterniciri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | împuternicire | împuternicirea | împuterniciri | împuternicirile | |
| genitive-dative | împuterniciri | împuternicirii | împuterniciri | împuternicirilor | |
| vocative | împuternicire, împuternicireo | împuternicirilor | |||