învârtire
Romanian
Etymology
Noun
învârtire f (plural învârtiri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | învârtire | învârtirea | învârtiri | învârtirile | |
| genitive-dative | învârtiri | învârtirii | învârtiri | învârtirilor | |
| vocative | învârtire, învârtireo | învârtirilor | |||