Reconstruction:Proto-Germanic/hrainį̄
Proto-Germanic
Etymology
From *hrainiz (“clean, pure”) + *-į̄.
Pronunciation
- IPA(key): /ˈxrɑi̯.nĩː/
Noun
*hrainį̄ f[1]
Inflection
| singular | plural | |
|---|---|---|
| nominative | *hrainį̄ | *hrainīniz |
| vocative | *hrainį̄ | *hrainīniz |
| accusative | *hrainīnų | *hrainīnunz |
| genitive | *hrainīniz | *hrainīnǫ̂ |
| dative | *hrainīni | *hrainīmaz |
| instrumental | *hrainīnē | *hrainīmiz |
Descendants
References
- ^ Vladimir Orel (2003) “*xrainīn”, in A Handbook of Germanic Etymology[1], Leiden, Boston: Brill, →ISBN, page 183