aconta

Romanian

Etymology

From acont.

Verb

a aconta (third-person singular present acontează, past participle acontat) 1st conjugation

  1. to pay an advance payment

Conjugation

    conjugation of aconta (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a aconta
gerund acontând
past participle acontat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present acontez acontezi acontează acontăm acontați acontează
imperfect acontam acontai aconta acontam acontați acontau
simple perfect acontai acontași acontă acontarăm acontarăți acontară
pluperfect acontasem acontaseși acontase acontaserăm acontaserăți acontaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să acontez să acontezi să aconteze să acontăm să acontați să aconteze
imperative — tu — — voi —
affirmative acontează acontați
negative nu aconta nu acontați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.