atestare
See also: atestaré
Romanian
Etymology
Noun
atestare f (plural atestări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | atestare | atestarea | atestări | atestările | |
| genitive-dative | atestări | atestării | atestări | atestărilor | |
| vocative | atestare, atestareo | atestărilor | |||
Spanish
Verb
atestare
- first/third-person singular future subjunctive of atestar