cântător

See also: cantator and cãntãtor

Romanian

Etymology

From cânta +‎ -ător, possibly corresponding to Latin cantātor. Compare Aromanian cãntãtor, Italian cantatore, Catalan cantador, Occitan cantador, Portuguese cantador, and Spanish cantador.

Pronunciation

  • IPA(key): /ˌkɨn.təˈtor/

Adjective

cântător m or n (feminine singular cântătoare, masculine plural cântători, feminine and neuter plural cântătoare)

  1. singing; who sings

Declension

Declension of cântător
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite cântător cântătoare cântători cântătoare
definite cântătorul cântătoarea cântătorii cântătoarele
genitive-
dative
indefinite cântător cântătoare cântători cântătoare
definite cântătorului cântătoarei cântătorilor cântătoarelor

Noun

cântător m (plural cântători, feminine equivalent cântătoare)

  1. (archaic) singer
    Synonym: cântăreț
  2. (popular) rooster, cock, chanticleer
    Synonym: cocoș

Declension

Declension of cântător
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative cântător cântătorul cântători cântătorii
genitive-dative cântător cântătorului cântători cântătorilor
vocative cântătorule cântătorilor