cărunt

Romanian

Etymology

Inherited from Late Latin cānūtus, from Latin cānus. Compare Aromanian cãnut.

Pronunciation

  • IPA(key): /kəˈrunt/

Adjective

cărunt m or n (feminine singular căruntă, masculine plural cărunți, feminine and neuter plural cărunte)

  1. hoary
  2. gray-haired, gray

Declension

Declension of cărunt
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite cărunt căruntă cărunți cărunte
definite căruntul cărunta cărunții căruntele
genitive-
dative
indefinite cărunt cărunte cărunți cărunte
definite căruntului căruntei cărunților căruntelor

Derived terms